FUKUYAMA SFARSITUL ISTORIEI PDF

Am ras atunci, acum trebuie sa mentionez sunt amuzat mult mai putin. Atat hermeneutica lui Kojeve, cat si argumentele lui Fukuyama converg inspre legitimarea democratiei liberale si a pietii libere, ca expresii complete si definitive ale reprezentarii politice Istoria, in viziunea lui Fukuyama este inteleasa ca un proces coerent, evolutiv, format pe baza experientelor tuturor generatiilor din toate timpurile. Fukuyama se opreste asupra cazurilor lui Hegel si Marx care considerau ca evolutia societatii umane nu era fara sfarsit si ca ea se va incheia cand omenirea va fi realizat acea forma a societatii care sa ii satifaca aspiratiile fundamentale. Pentru Hegel, sfarsitul istoriei era statul liberal, iar pentru Marx societatea comunista.

Author:Kazranos Mezirn
Country:Sri Lanka
Language:English (Spanish)
Genre:Business
Published (Last):17 October 2008
Pages:142
PDF File Size:13.61 Mb
ePub File Size:17.65 Mb
ISBN:617-7-61470-575-9
Downloads:54668
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:JoJogor



Am ras atunci, acum trebuie sa mentionez sunt amuzat mult mai putin. Atat hermeneutica lui Kojeve, cat si argumentele lui Fukuyama converg inspre legitimarea democratiei liberale si a pietii libere, ca expresii complete si definitive ale reprezentarii politice Istoria, in viziunea lui Fukuyama este inteleasa ca un proces coerent, evolutiv, format pe baza experientelor tuturor generatiilor din toate timpurile.

Fukuyama se opreste asupra cazurilor lui Hegel si Marx care considerau ca evolutia societatii umane nu era fara sfarsit si ca ea se va incheia cand omenirea va fi realizat acea forma a societatii care sa ii satifaca aspiratiile fundamentale.

Pentru Hegel, sfarsitul istoriei era statul liberal, iar pentru Marx societatea comunista. In acest volum se evidentiaza doua incercari de a prezenta o Istorie Universala; in prima parte se stabileste necesitatea invocarii posibilitatii unei asemenea Istorii, in timp ce in partea a doua se propune un raspuns, fiind folosita stiinta moderna ca mecanism de reglare petru a explicita directionalitatea sau coerenta istoriei.

Importanta stiintei moderne in acest demers este data de faptul ca ea este singura activitate sociala care este considerata de toata lumea ca fiind cumulativa, dar si directionala. Dezvoltarea stiintei moderne a avut un efect uniform asupra tuturor societatilor in care s-a manifestat. Aceasta deoarece, in primul rand, tehnologia confera avantaje militare celor care o detin, dar si datorita posibilitatii existenei in continuare a razboiului in cadrul sistemului international.

In al doilea rand, stiinta moderna stabileste un orizont uniform al posibilitatilor productiei economice. Toate tarile care se modernizeaza din punct de vedere economic trebuie sa ajunga sa se asemene din ce in ce mai mult. Logica stiintei moderne pare sa dicteze o evolutie universala in directia capitalismului, dar mecanismele ei nu sunt suficiente pentru a explica fundamentul democratiei. Democratia stabila a aparut si in state preindustriale Statele Unite , iar progresul tehnologic a aparut si in state autoritare Coreea.

Logica stiintei moderne poate totusi explica de ce noi suntem functionari si nu tarani, de ce facem parte din organizatii profesionale si sindicate si nu din triburi sau din clanuri, de ce ne supunem birocratiei si nu bisericii si nu in ultimul rand, de ce suntem alfabetizati si vorbim o limba nationala comuna.

Hegel sustine ca omul se deosebeste de animal prin faptul ca doreste dorinta altor oameni, adica vrea sa fie recunoscut ca fiinta omeneasca, ce detine o anumita valoare si o anumita demnitate. In prestigiu vede Hegel prima licarire a libertatii umane. Conform lui Platon, dorinta ii impinge pe oameni sa caute anumite lucruri in afara fiintei lor, iar ratiunea le arata calea optima de a obtine respectivele lucruri, dar omul mai cauta si recunoastere a sa cat si a obiectelor pe care le considera ca fiind valoroase.

Mania, rusinea si mandria, care apar cand omul este subestimat, cand nu se ridica la nivelul asteptarilor sau atunci cand se ridica si este recunoscut, sunt parti ale personalitatii cu o importanta majora in viata politica si in intreg procesul istoric, afirma Hegel.

Filosoful german crede ca dorinta de a fi recunoscut l-a impins pe omul preistoric la o lupta sangeroasa pentru a obtine prestigiu; astfel societatea s-a impartit in stapani si in sclavi. Aceasta recunostere era insuficienta pentru prima categorie si inexistenta pentru a doua. Contradictia aceasta este rezolvata in urma revolutiei franceze si a celei americane.

Ceea ce a urmat dupa a fost numai o consolidare si o evolutie sociala in care societatea umana a experimentat Fukuyama are o opinie destul de optimista asupra angajarii umanitatii in acest proces progresiv, evolutiv, care este sfarsitul istoriei. Acest sfarsit nu este imaginat ca o apocalipsa, mari evenimente inca se produc si oamenii inca au acces la transformarile istoriei evenimentiale, in preajma sfarsitului.

Ceea ce face ca istoria sa cunoasca un sfarsit este intelegerea deficitara a stiintelor, tehnologiei si a conflictelor. Pe de alta parte, in urma conflictului ideologic Est-Vest, ideologia dominanta a invins ridicand Cortina de Fier, insa acest lucru nu va dura foarte mult, vechiul conflict urmand a fi inlocuit cu altul — cultural sau civilizational Huntington.

Acestor critici si multor altora, Fukuyama le-a raspuns intr-o serie de articole, prin care isi apara pozitia cu abilitate.

Eseul sau presupune ordinea evidentei ca singur criteriu valabil. Argumentul care intareste opinia dupa care istoria va cunoaste un sfarsit este impartit in trei. Mai intai, o componenta empirica, ne arata Fukuyama, demonstreaza insistent rapiditatea cu care cele mai multe guverne din lume tind sa adopte formula democratiei liberale ca tip de conducere statala.

In al doilea rand, o privire filosofica asupra naturii conflictului pune in relief inutilitatea, pentru fiinta umana, a dorintei de recunoastere publica si acumulare de prestigiu social. Al treilea filon argumentativ sta in logica cu care Fukuyama a prezis caderea comunismului in anul in care acesta a inceput sa piarda masiv din influenta — prima forma a eseului fiind publicata la inceputul lui Pentru Francis Fukuyama istoria s-a terminat cand statele comuniste conduse de Uniunea Sovetica s-au prabusit si ideologia comunista s-a dovedit nefunctionala.

Democratia liberala a triumfat. Traiasca capitalismul, traiasca economia de piata, traiasca neo-liberalismul triunfator! Lozinci noi pentru timpuri noi. Bibliografie, note si citate: Recenzia este o compilatie de surse din articole ale autorului publicate pe Politeia Veche.

Postarea include un citat din Mario Barangea — ZF — 19 aug Share this:.

ICOM IC-R8500 SERVICE MANUAL PDF

FUKUYAMA SFARSITUL ISTORIEI PDF

Grobar McWorldthat addressed this theme. Sau c nevoile, termen sinonimic cu cel de interese, ale S. Such a prospect sfarsitup, of course, ludicrous: What is important about China from the standpoint of world history is not the present state of the reform or even its future prospects. Retrieved August 16, Sectionthe material on this site is distributed without profit to those who have expressed a prior interest in receiving the included information for research and educational purposes. This understanding of History fuluyama most closely associated with the great German philosopher G. But as Peter Bergen pointed out in these pages last week, Sunni radicalism has been remarkably ineffective in actually taking control of a nation-state, due to its propensity to devour its zfarsitul potential supporters. If contemporary constitutional government has indeed found a formula whereby all are recognised in a way that nonetheless avoids the emergence of tyranny, then it would indeed have a special claim to stability and longevity among the regimes that have emerged on earth.

CARA MENGERJAKAN SOLAT TARAWIH PDF

FRANCIS FUKUYAMA SFARSITUL ISTORIEI PDF

.

FINITE STATE MORPHOLOGY BEESLEY KARTTUNEN PDF

Cartea de vacanţă: Fukuyama / Sfarşitul istoriei şi ultimul om

.

Related Articles